Astronomii au descoperit o galaxie formată la aproximativ 700 de milioane de ani după Big Bang, explozia primordială care a adus în existenţă Universul, această galaxie fiind cea mai veche şi implicit cea mai îndepărtată aglomerare de stele cunoscută până în prezent.

Lumina provenită de la această galaxie, ce a primit numele de catalog z8_GND_5296, a călătorit 13,1 miliarde de ani până a fost captată în spectrul infraroşu de Telescopul Spaţial Hubble şi de Observatorul Keck din Hawaii.

“Aflăm multe informaţii despre o regiune care se află extrem de departe în timp faţă de noi. Am observat această galaxie aşa cum arăta ea acum 13,1 miliarde de ani, adică cu 8 miliarde de ani înainte ca Soarele să se aprindă şi, evident, cu mult mai mult înainte să apară viaţa pe Pământ”, a declarat coordonatorul echipei de astronomi care a realizat descoperirea, Steven Finkelstein, profesor asistent la Universitatea Statului Texas din Austin.

În mod surprinzător, dintr-un număr de 43 de galaxii extrem de îndepărtate, doar galaxia z8_GND_5296 a oferit dovada chimică cheie necesară pentru a-i confirma distanţa în timp şi spaţiu la care se află.

Această descoperire îi apropie pe astronomi de identificarea unui posibil răspuns la o întrebare foarte grea: Când au reuşit razele de lumină emise de primele stele şi galaxii din Univers să străpungă obscuritatea “ceţei” dense de hidrogen care a existat în tinereţea Universului.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că la un moment dat radiaţiile ultraviolete cu nivel energetic foarte ridicat, provenite de la stele masive care au explodat în stare de supernove, au reuşit să scindeze atomii de hidrogen din spaţiul intergalactic în electroni şi protoni. Odată ionizat, hidrogenul devine conductor electric şi permite trecerea luminii.

Această “revoluţie” a luminii în Univers ar fi putut să fie contemporană cu imaginea