Ruperea USL fiind inevitabilă, singura necunoscută în acest moment este dacă Crin Antonescu sau altcineva va ajunge în turul al doilea al prezidenţialelor de anul viitor pentru a se confrunta cu candidatul PSD, cel mai probabil Victor Ponta. Ca să câştige, orice candidat va trebui să speculeze curentul populist şi iraţional care traversează România.

Scurgerea către presă a scenariului privind majorarea cotei unice cu cinci procente, de la 16% la 22% nu are drept scop numai testarea, foarte comună de altfel, a reacţiei opiniei publice, ci şi de a semnala că ruptura USL este inevitabilă. Ideea majorării vine de la PSD, partid care nu este legat politic de cota unică decât prin protocolul USL. Nici Liviu Voinea – omul cu creşterile şi/sau inventarea de taxe şi impozite -, nici Ponta şi nici PSD nu mor de grija cotei unice, ba dimpotrivă, s-au pronunţat deja în favoarea impozitării progresive. Mai important, electoratul PSD este, cel mult indiferent, dacă nu de-a dreptul ostil cotei unice, deci modificarea, dacă s-ar produce, nu ar afecta politic şi electoral PSD.

Cu totul altfel ar sta lucrurile la PNL, care a insistat că alianţa cu PSD nu are temeiuri ideologice, că aceasta nu a diluat cu nimic identitatea „liberală”, „de dreapta” a partidului şi că raţiunea constituirii USL era necesitatea de „normalizare” a cadrului politic, adică eliminarea din joc a lui Traian Băsescu. Dovada invocată era că PNL a convins PSD să menţină cota unică de 16% şi că aceasta nu e dovadă că PNL a devenit socialist prin USL, ci că PSD a devenit mai liberal.

De aceea, cum Băsescu nu mai este o miză pe măsură ce se apropie prezidenţialele, dacă îi iei PNL cota unică îi iei şi justificarea morală –aproape singura - pentru a mai rămâne în USL. După campania de racolări de la PPDD, PSD are deja o majoritate în Parlament care îi permite să formeze guvernul, singur sau în coali