GdS a obţinut un interviu în exclusivitate cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, secretar de stat, în care acesta a făcut, în premieră, dezvăluiri despre „surprizele“ pe care actuala structură a Autorităţii le-a descoperit în foarte multe dosare venite de la Craiova, respectiv cum trecutele conduceri ale primăriei din Bănie au constatat existenţa dreptului la despăgubiri în condiţiile în care un om a dovedit că ar fi fost proprietarul unui imobil sau al unui teren doar cu o chitanţă de mână.

Ion Jianu: Domnule preşedinte George Băeşu, care sunt priorităţile zero ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în contextul Legii nr. 165/2013 şi a Hotărârii de aplicare a legii amintite (din iunie 2013)?

George Băeşu: Legea nr. 165 a apărut ca o necesitate într-un moment în care procesul de despăgubire era blocat. Din anul 2010, nu se mai plătiseră sume în numerar, iar din 2011 nu s-a mai emis nici un titlu de conversie. Este de înţeles şi de ce se ajunsese la un asemenea moment. Foştii guvernanţi nu mai aveau la ce să emită titluri de conversie, deoarece epuizaseră acţiunile la Fondul Proprietatea. În aceste condiţii de impas, guvernul Ponta a trebuit să găsească o formulă prin care să se continue procesul de despăgubire în România. Şi atunci, un comitet interministerial a identificat câteva modalităţi pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent (despăgubiri), care constituie Legea nr. 165. Pe primul loc s-a pus restituirea în natură. Şi în acest sens, Legea nr. 165 a prevăzut ca terenuri aflate în proprietatea publică şi privată a statului să fie „duse“ către autorităţile locale, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar. Şi asta-i prioritatea zero a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în acest moment: să facem ca autorităţile loc