Se discută de aproape doi ani despre această ipoteză şi mereu, argumentele au fost la fel de înflăcărate, de ambele tabere: pe de-o parte, Ministerul Sănătăţii și CNAS, iar pe de altă parte, producătorii de medicamente și asociațiile de pacienţi. În fond, vorbim despre eterna problemă a unui sistem sanitar aflat sub presiunea costurilor, într-o ţară cu cetăţeni tot mai bolnavi şi săraci: ce ar trebui să deconteze statul în materie de servicii medicale şi medicamente? Pe cele foarte scumpe în dauna celor ieftine? Pericolele sunt la fel de mari de ambele părţi, dacă analizăm argumentele celor implicaţi.

"Eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacientilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacitati de producţie în România, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat va face o triere a medicamentelor aflate pe lista de compensate încă din vara anului trecut. Medicamentele antitusive, antiinflamantoare şi antispasticele ar putea fi scoase de pe lista medicamentelor compensate, întrucât aduc o pondere mare de cheltuieli la bugetul sănătăţii, pretul lor fiind în schimb accesibil publicului. Exista atunci, ca şi acum, convingerea că pachetul de servicii de bază ar trebui să aibă în vedere riscurile majore de sănătate şi nu cele minore, astfel încât cheltuielile majore din sistem sa fie asigurate.

"Avem o grămadă de medicamente al căror cost nu reprezintă pentru pacient, pentru asigurat un risc financiar, dar el este acoperit de către fondul de asigurări. Asiguratul nu resimte acest sprijin din partea fondului