O ştire fierbinte a bulversat aseară, târziu, mediile jurnalistice şi online: în ultima şedinţă a USL Victor Ponta a propus aducerea cotei unice şi a TVA la acelaşi nivel, 22%. Disperare sau inconştientă? Ambele.

Spuneam în articolul precedent că „Marea Descentralizare”, în mare viteză, fără dezbatere publică, prin asumarea răspunderii guvernului, se face pentru că încasările la buget au fost mult sub cele prognozate, dovadă fiind rectificarea negativă din vară şi aceea care se pregăteşte pentru această lună.

Şi cum să fie altfel, când n-au fost făcute investiţii, nici străine nici româneşti, pentru apariţia de noi capacităţi de producţie, noi locuri de muncă, capabile să genereze venituri la buget. Culmea, deşi există o oarecare creştere economică, încasările la buget scad, probabil din cauza creşterii evaziunii fiscale la care contribuie masiv clientela partidelor ajunse la putere.

Disperare şi inconştienţa

Ridicarea cotei unice la 22% ar reprezenta bomboana pe coliva economiei româneşti. Este ultima dovadă a disperării şi inconştienţei premierului Victor Ponta.

Cota unică de 16% era cam singura atracţie din economia românească, depăşită şi aceasta de bulgari, care au 10%.

Creşterea ei la 22% ar sufoca mediul de afaceri, ar reduce puterea de cumpărare a populaţiei, pentru că se aplică şi la salarii, reduce în consecinţă consumul, unul din motoarele funcţionării economiei.

Atractivitatea economiei româneşti, atâta câtă mai este, dispare cu totul, adio investiţii străine.

Mediul de afaceri are oricând la dispoziţie următoarele tipuri de reacţie:

- Îşi trece afacerile în economia gri sau neagră, extind evaziunea fiscală.

- Marile companii îşi pot reloca activităţile, cum a şi ameninţat Dacia-Renault că se relocheaza în Maroc.

- Firmele care nu vor să trişeze îşi mută sediul în Bulgaria sau alte ţări, ca