Nu era prevăzută, dar după ultimele naufragii de la Lampedusa şi din Malta, imigraţia cladestină s-a strecurat pe ordinea de zi a summit-ului UE care se deschide joi la Bruxelles. Va fi cerută mai multă solidaritate cu statele sudice ale Europei, ceea ce probabil că nu se va obţine acum.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Grecia, Italia şi Malta s-au plictisit de declaraţiile de bune intenţii ale celorlalte state europene. De data aceasta, ele vor cere acţiuni concrete pentru a împărţi sarcina, inclusiv cea financiară, atunci când vine vorba despre imigraţie clandestină.
Italia pare a fi ţara cea mai lovită de acest fenomen, întrucât cele mai multe naufragii se petrec pe mica insula Lampedusa, dar şi Malta are un cuvânt de spus. Un raport publicat marţi arată că Malta a salvat în ultimii zece ani peste 13 mii de migranţi. De aceea, maltezii cer acum "o strategie UE clară" privind acest fenomen şi avertizează că vor denunţa orice tentativă europeană de a nu ajunge acum la rezultatul dorit.
Ce-i drept, de aproximativ zece ani de când Malta s-a integrat în UE, ea nu aude decât promisiuni de la statele nordice, care ar fi mult mai în măsură să preia o mare parte a responsabilităţii financiare.
În paralel, Comisia Europeană îndeamnă şi ea de peste zece ani statele membre să se doteze cu un plan de împărţire a responsabilităţilor şi cu o politică mai coerentă privind migraţia. Acum, Comisia va cere finanţarea unei operaţiuni de salvare, care să cuprindă zona dintre Cipru şi Spania.
Comisia şi statele sudice se pare că vor fi însă dezamăgite. Proiectul de concluzii redactat de preşedinţia lituaniană a UE prevede pentru perioada imediat următoare doar "a se face mai mult pentru evitarea noilor drame". Pe scurt, subiectul este împins pentru iunie 2014, când discuţia va avea loc sub preşedinţia greacă a UE. Bruxelles, M
