Daca am dori sa fim ingaduitori si amabili cu premierul, ar trebui sa spunem ca insusi faptul ca a fost primit la Casa Alba de vicepremierul Joe Biden este un succes. Ca oficialul american i-a fluturat din nou statul de drept prin fata ochilor ca pe o poezie pe care Ponta inca nu a invatat-o cum trebuie e alta discutie. Nu e magulitor nici ca premierul s-a deplasat peste Ocean doar ca sa afle ultimele dorinte ale companiilor interesate de exploatari neconventionale in Romania, pentru ca la final sa fie educat in legatura cu independenta justitiei.
Dar, cum spuneam la inceput, chiar si asa, vizita lui Victor Ponta la Casa Alba poate fi bifata la capitolul plus de imagine - si pentru Romania, si pentru premier. Dintr-o singura perspectiva - aceea ca americanii au interese in tara noastra si il accepta pe Ponta ca partener legitim de discutii. De aici insa pana la a transforma vizita la Washington intr-un succes de proportii istorice, asa cum o face presa de propaganda a premierului, sau ca pe un pas urias in politica de repunere a Romaniei pe "harta lumii", asa cum e tentat sa o spun tot mai des insusi Ponta, e mult prea mult.
Adevarata limita a imaginii Romaniei in Europa sau in Statele Unite este data de modul in care suntem priviti in dosarul Schengen, inca pasati in asteptare pe o perioada nelimitata, si in cazul vizelor pentru SUA. Subiect pe care premierul nici macar nu l-a mai pomenit, din moment ce nu a obtinut niciun rezultat in urma discutiilor avute in Congresul american. Asa cum dimensiunea reala a politicianului Victor Ponta e data de neputinta de a isi asuma o linie coerenta si unitara in politica. Astazi spune una, maine alta si tot asa de ani si ani, mereu in functie de interlocutorul cu care se intampla sa aiba a face.
Cu un astfel de comportament e greu sa castigi increderea unui partener precum Statele Unite, tara
