De la tragicele atacuri teroriste din 11 septembrie 2011, România a devenit un aliat foarte important al Statelor Unite ale Americii. Majoritatea analiștilor de politică externă au ajuns la concluzia, cu cinism, dar și cu mult pragmatism, că datorăm acestei tragedii intrarea în NATO.

Interesul americanilor de a lupta eficient și a eradica celulele teroriste din Orientul Mijlociu a presupus consolidarea influenței Washingtonului în Europa de sud- est. Prin acceptarea în NATO a României și Bulgariei, SUA au creat, împreună cu Turcia, un pivot geostrategic foarte influent în regiune, orientat către Orientul Mijlociu. Din păcate pentru Washington, acest pivot se clatină în ultima perioadă.

Ultimele evoluții din zonă consolidează rolul României de aliat strategic al SUA. Pentru a înțelege contextul favorabil, pe care țara noastră ar trebui să-l fructifice, este necesară o radiografie a ultimelor evoluții în politica internațională, în special în sud-estul Europei și Orientul Mijlociu.

În Bulgaria, firma americană Chevron a fost nevoită să renunțe la planurile de exploatare a gazelor de șist. A fost o victorie importantă a Rusiei, dușmanul declarat al gazelor de șist. Planurile Moscovei sunt de a amâna cu cel puțin 5 ani exploatarea acestor neconvenționale, pentru a evita scăderea drastică a prețului gazelor la nivel mondial, fapt ce ar putea fi fatal economiei rușești. În momentul de față, cererea de gaze este scăzută din cauza crizei economice, dar rușii speră că, în maxim cinci ani, țările din Asia, China, dar și Tigrii Asiatici, vor începe să consume mult mai mult ca în prezent, iar prețul gazelor va rămâne ridicat.

Și relațiile SUA cu Turcia și Arabia Saudită s-au deteriorat în ultima perioadă. O situație neplăcută pentru Washington, deoarece cele două țări au fost, în ultimele decenii, două bastioane importante în lupta cu regimurile fundame