Mai mulţi specialişti au atras atenţia că "Dobrogea se află pe microplaca Moesică a Mării Negre". Ei susţin că "această placă prezintă, din punct de vedere tectonic, o stare metastabilă în adevăratul sens al cuvântului, dar că este adormită şi poate fi trezită oricând, cu efecte secundare greu de imaginat, în cazul exploatării gazelor de şist".
Conform colonelului în rezervă Marian Rizea, Profesor Universitar Doctor Inginer, unica tehnologie de exploatare a gazelor de şist (fracturarea hidraulică), pe care Chevron va fi nevoită să o aplice în sudul Dobrogei, implică un risc mare şi pentru centrala de la Cernavodă, întrucât aceasta este pe falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla.
Conducerea Nuclearelectrica ne-a declarat că a comandat deja un studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra centralei de la Cernavodă.
Nuclearelectrica a solicitat recent Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Piteşti şi SITON Bucureşti un "Studiu de impact al exploatării gazelor de şist asupra seismicităţii amplasamentului centralei de la Cernavodă şi asupra tectonicii şi hidrologiei din zonă", ne-au spus reprezentanţii societăţii. Studiul va fi elaborat în cadrul unui Program de Cercetare - Dezvoltare pentru anul 2014, ne-au precizat aceştia.
Întrebaţi dacă microcutremurele de suprafaţă au fost luate în calcul la testele de stres efectuate post-Fukushima, reprezentanţii societăţii ne-au răspuns: "În Testele de Stres au fost utilizate rezultatele celor mai noi analize de hazard seismic (iulie 2011), realizate în baza cataloagelor de evenimente seismice actualizate. Acestea au luat în considerare toate microcutremurele de suprafaţă, atât cele locale, cât şi cele la distanţă pe o rază de 300 km în jurul centralei nucleare". Ei ne-au precizat că cele mai puternice cutremure de suprafaţă sunt provocate de falia Shabla - Dulovo şi că acestea sunt mai slab
