Invitat luni la emisiunea Violetei Stoica, „Subiectul zilei”, am ajuns până la urmă să discutăm şi să facem previziuni despre viitoarele alegeri prezidenţiale. Chiar dacă subiectul nu mă pasionează, recunosc că drăguţa şi documentata realizatoare m-a direcţionat acolo unde a vrut ea… Până la urmă, să recunoaştem că ne-am săturat toţi de atâtea gaze de şist, de aurul din munţii Apuseni şi de tot felul de specialişti care bat câmpii, servindu-ne informaţii care se schimbă de la zi la zi şi de la televiziune la televiziune. Dacă mai adăugăm şi cutremurele, avem un tablou apocaliptic, creat artificial de politicieni barbari şi de o mass-media disperată după rating. Oricum, dacă declaraţiile din ultimele zile sunt cât de cât responsabile, se impune o concluzie: am intrat în NATO cedând exploatarea aurului şi în Uniunea Europeană, dăruind altora extracţia şi prelucrarea petrolului. Sau poate astea au fost doar depoziţii acoperitoare ale unor decidenţi politici autohtoni, interesaţi doar de ce le intră în propriile buzunare.

S-ar putea să fi stricat un pic emisiunea Violetei, deoarece din start mi-am spus brutal punctul de vedere: România nu are, în acest moment, un candidat viabil pentru funcţia de preşedinte; desigur, mă refeream la persoanele care şi-au anunţat candidatura sau la cele ale căror nume sunt vehiculate ca posibili candidaţi. Îmi permit să fac această apreciere plecând de la competenţele funcţiei, aşa cum le stabileşte Constituţia, şi de la potenţialul candidaţilor în a le respecta. Mă gândesc în primul rând la rolul de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Ne ajung zece ani în care am suportat capriciile unui preşedinte autointitulat „jucător”, un preşedinte care nu şi-a uitat apartenenţa politică şi nici adversităţile politice, incapabil să aplaneze conflictele din societate, ba, mai rău, să fie chiar la originea lor