- Cultural - nr. 209 / 25 Octombrie, 2013 negativ, -a, negativi, -e, adj; s.n. 1. Care exprima o negare sau un refuz, care neaga ceva. Ca pronume, inlocuieste numele obiectului prezentat ca inexistent. Din it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ. "Sine justitia – nulla libertas” (Fara justitie – nicio libertate). Acordat cu subst. "libertate”, nicio are valoare adjectiviala, niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, pronume negative compuse din adv. nici (lat. neque) si pronumele nehotarat. Mioara Avram (Gramatica pentru toti, p. 145) recomanda includerea acestor forme in clasa (grupa) locutiunilor pronominale. In batalia pentru cucerirea "Crancenei redute”, Burcel, Soiumu si fratii Calin sunt rapusi de obuze. "Niciunul insa, dragi copii, / Niciunul nu se plange”. (Vasile Alecsandri) Nimeni, pronume negativ (avand sensul de niciun om, nicio fiinta). Din lat. nemo, neminis. La genitiv si dativ are forma nimanui (cu varianta rotacizanta nimarui intalnita in textele vechi, dar prezenta si in variante regionale in partea nordica a tarii. "Ignorantia legum excusat neminem” – "Necunoasterea legilor nu scuza pe nimeni”. Pronumele negativ apare in propozitii negative. Nimeni substituie nume de persoane, nimic nume de lucruri, iar niciunul (in flexiune) inlocuieste ambele categorii de nume (Theodor Hristea, Sinteze…, p. 233). "- Las’sa vie, sa culeaga,/ Vara mea ramane-ntreaga./ Stelele deasupra mea/ Nimeni nu mi le-a fura!” (Lucian Blaga). "Cuvintele” ciresului, ale pomului roditor sunt, de fapt, ale creatorului. "Stelele”, simbolul noptii, sugereaza starea de vis, visul creatiei de care se bucura "om si pasari, duhuri, fluturi,/ nu asteapta sa te scuturi” ("Tu, pomule, creatorule”). O forma populara a pronumelui negativ este nime. Intr-un articol publicat de Al. Vlahuta, in presa vremii, se ia apararea "saracilor tarani”: "Saracii tarani, multe mai tr