Serviciul rus de informaţii externe (SVR), succesorul direcţiei 1 din fostul KGB, şi-a dublat activitatea de la venirea la putere a lui Vladimir Putin în 2000, nivelul spionajului extern rus în Europa atingându-l pe cel din timpul Războiului Rece, scrie ziarul francez Le Figaro.
Spionajul rus este activ în special în fostul spaţiu sovietic, în special în ţările care au ambiţia de a adera la NATO şi UE. "În Georgia, oamenii KGB-ului au fost plasaţi în structurile de securitate. În Ucraina şi Belarus, penetrarea serviciilor secrete rus eeste profundă: KGB-urile locale sunt controlate de Moscova" a declarat un diplomat oocidental aflat la post în regiune.
Odată cu extinderea NATO şi UE spre est, Rusia şi-a reactivat reţele de spionaj din regiune. În Polonia, biroul SVR a fost insalat chiar în faţa sediului ministerului de Externe, în timp ce în Bulgaria foştii demnitari ai regimului comunist au fost reactivaţi pe fondul crizei politice de la Sofia. În Cehia, serviciile secrete anţionale apreciază că Rusia întreţine cea mai activă reţea de spionaj din ţară.
La Bruxelles, unde se află sediul NATO, UE şi al Agenţiei Europene de Apărare, mai mulţi funcţionari originari din Europa de Est au fost îndepărtaţi sub suspiciunea că furnizează informaţii Rusiei. În Franţa, în 2010, DCRI (Direcţia centrală de informaţii interne) a intrat în panică după apariţia unui proiect de construcţie a unei catedrale ordtodoxe ruse chiar lângă Palatul Elysee. Proiectul a fost ulterior suspendat.
Un oficial din DCRI a dezvăluit pentru Le Figaro că serviciile secrete ruse sunt la fel de active în Franţa precum erau în 1985. Rusia a profitat de faptul că serviciile secrete occidentale şi-au concentrat aproape toate resursele pe lupta împotriva terorismului, fiind mai puţin pregătite să facă faţă acestui val de spioni.
Pe fondul creşterii fond
