De astăzi, europenii se vor putea trata în orice spital din țările UE, iar autorătățile vor fi obligate să le ramburseze acestora costurile la nivelul din țara de origine. Cum România are cele mai mici costuri din UE la servicii medicale, se creează o inegalitate evidentă între români și alți europeni. Din perspectiva CNAS, instituţia care trebuie să implementeze Directiva, totul merge ca pe roate.

În teorie, sună bine, dar din păcate, decontarea se va face la prețul autohton, care este cel mai mic din UE. Singurii care vor putea beneficia de binefacerile Directivei 24 sunt românii cu venituri peste medie.

Efectele unei astfel de prevederi vor fi limitate pentru români, tocmai prin prisma diferenţei uriaşe dintre preţurile practicate de spitalele occidentale şi valoarea rambursată de sistemul de asigurări de sănătate din România. Astfel, pentru un serviciu care costă mii sau zeci de mii de lei în spitale faimoase din Occident, sistemul din România rambursează câteva sute.

Problemele ar putea fi mult mai mari, se arată în studiul "Directiva europeană care poate dinamita sistemul medical românesc", publicat de Centrul Român de Politici Europene .Potrivit autorului Vlad Mixich, există pericolul ca unele intervenții decontate de CNAS în întregime cu condiția ca acestea să nu se poată realiza în țară să nu mai fie decontate complet, odată cu introducerea acestei directive.

Un studiu al Federaţiei Solidaritatea Sanitară (FSS) arată că România va trebui să majoreze prețurile serviciilor medicale. Mai mult, potrivit aceluiaşi studiu, Directiva pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcții:

• Decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate;

• Crearea procedurilor specifice autorizării prealabile;

• Asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale;

• Creare