Organizaţiile neguvernamentale au intentat două procese prin care cer reconstruirea Halei Matache şi a celorlalte şapte clădiri de patrimoniu demolate pentru construirea magistralei Buzeşti-Berzei-Uranus. Reprezentanţii ONG-urilor nu admit reconstruirea monumentelor în altă parte decât pe locul iniţial, chiar dacă acest lucru ar însemna ridicarea lor în mijlocul şoselei.
Una dintre măsurile pe care ONG-urile le vor lua, în temeiul sentinţei care decide ilegalitatea lucrărilor efectuate pentru magistrala Buzeşti-Berzei-Uranus, este reconstruirea clădirilor istorice demolate ilegal. Pentru că sentinţa Curţii de Apel Cluj stabileşte doar ilegalitatea demolărilor şi nu impune în mod direct reconstruirea monumentelor, reprezentanţii organizaţiilor au intentat deja alte două procese prin care cer exclusiv acest lucru.
Primul dintre acestea este un proces penal care vizează Hala Matache şi cere, punctual, două lucruri: anularea autorizaţiei de demolare şi reconstruirea clădirii pe locul iniţial. Reprezentanţii ONG-urilor sunt categorici în ceea ce priveşte al doilea punct: ei nu admit reconstruirea Halei în altă parte decât în locul iniţial, chiar dacă acest lucru înseamnă, acum, ridicarea ei în mijlocul şoselei. Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, motivează această pretenţie prin faptul că valoarea istorică a Halei Matache este dată nu atât de clădirea în sine, ci de locul pe care ea îl ocupă în ţesutul urban: „Patrimoniu istoric înseamnă ţesut istoric, nu neapărat monumente istorice. Acea insulă pe care o forma Hala, cu şoseaua care o ocolea prin stânga şi prin dreapta, a fost felul firesc în care s-a dezvoltat oraşul. Dacă mutăm Hala în spatele şoselei, totul se pierde.“ Reprezentanţii ONG-urilor estimeaza că acest proces va fi judecat în aproximativ un an.
Al doilea proces, care a fost deja intentat, este un proces civil prin ca
