Codul insolvenței, adoptat de Guvern la începutul acestei luni, a intrat în vigoare vineri.

Scopul noului Cod al insolvenței este acela de a preveni situațiile în care societățile debitoare s-ar sustrage de la plata obligațiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvență și eventual prin derularea unui plan de reorganizare, potrivit ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc. Astfel, noua reglementare creează premisele legale ale unei proceduri de insolvență care asigură echilibrul între interesele creditorilor și cele ale debitorilor, informează Agerpres.

Referitor la executarea silită individuală ca modalitate de recuperare a creanțelor curente, ministrul Justiției a mai precizat că, deși ea prevede obligația achitării datoriilor curente, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creanțelor curente, ajungându-se la situația paradoxală în care creanțele născute în cursul procedurii de insolvență sunt mai mari decât cele înscrise la masa credală.

Noul cod al insolvenţei a provocat, cum era de aşteptat, numeroase polemici. Astfel, plenul Camerei Deputaților a respins deja o moțiune simplă depusă de grupurile parlamentare ale PP-DD și PDL numită "Opriți instituționalizarea inchiziției audiovizualului și manipularea democrației". Inițiatorii au cerut "încetarea imediată a atacurilor asupra mediului de afaceri și a presei independente, revocarea imediată a Ordonanței de urgență privind Codul insolvenței, punerea în dezbatere publică a acestui subiect deosebit de important și adoptarea acestuia de Parlament prin lege, și nu prin OUG".

Pe de altă parte, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională a României dispoziții din Codul insolvenței, Curtea Constituțională urmând să discute pe 29 octombrie sesizarea Avocatului Poporului.