Dosarul transnistrean, frământările separatiste din Secuime, dar şi refacerea relaţiei cu Serbia sunt motivele pentru care Bucureştiul ezită să se alăture curentului majoritar european. Sursa: Reuters
Declaraţiile făcute de premierul Victor Ponta la Washington, unde a lăsat să se înţeleagă că, din 2015 România ar putea recunoaşte Kosovo, a relansat discuţia despre cea mai tânără ţară din Europa şi motivele pentru care Bucureştiul a refuzat până acum, din 2008, să îi dea girul, contrar poziţiei majoritare printre restul statelor europene.
Cu ochii pe Transnistria
"Poziţia României privind Kosovo ţine cont şi de situaţia din Republica Moldova" a declarat ieri Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară şi deputat de Diaspora, invitat la emisiunea "Evenimentul zilei", făcând referire la situaţia din Transnistria "Victor Ponta nu înţelege că sunt în joc interese naţionale ale României peste care nu poţi trece oricât ai vrea să te faci simpatic într-o parte sau alta" a adăugat acesta. Statul român a avut până acum o poziţie unitară asumată iar ieşirea premierului Ponta denotă lipsa de experienţă şi de seriozitate în relaţiile internaţionale, a adăugat acesta.
La rândul său, şeful Cancelariei prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a subliniat că niciodată în relaţia instituţională dintre Guvern şi Preşedinţie nu s-a pus problema recunoaşterii Kosovo iar declaraţia premierului de la Washington a fost fără a cere un mandat de la preşedintele Traian Băsescu.
"Avem pe de o parte aceste elemente de precedent legate de Transnistria, avem pe de alta ritmul cu care Serbia, cât şi Kosovo se apropie de UE" a mai explicat Diaconescu. El a adăugat că problema Kosovo fusese deja discutată de preşedintele Băsescu cu vicepreşedintele american Joe Biden.
În august, la întâlnirea cu ambasadorii români, preşedintele român a atras atenţia că doar el a
