- Rude apropiate ale depresiei, sunt bune când ne învaţă să ne ferim de primejdii, dar se transformă în boală, când ne fac să trăim toată viaţa ascunşi sub pat -
Orice om se teme. Frica ne avertizează şi ne apără de pericole - iar la persoanele sănătoase psihic, ea dispare odată cu trecerea ameninţării. Însă ce-i de făcut atunci când teama nu se mai află într-un raport corespunzător cu ameninţarea şi nu încetează să existe, deşi factorul care a declanşat-o nu mai este de mult prezent? Asemenea tulburări afectează un european din cinci în cursul vieţii sale. Frica morbidă e cea mai frecventă suferinţă psihică - una masivă şi de lungă durată. Şi nu vorbim doar de anxietate. Şi în tulburările nevrotice de tipul nesiguranţei de sine, al spaimei că vei fi părăsit, că îţi va muri cineva foarte apropiat, că nu vei promova un examen sau un interviu pentru angajare, cei în cauză prezintă simptome asemănătoare. Când toate astea vin şi trec ca o ploaie de primăvară nu există probleme. Dar îndată ce frica începe să vă prejudicieze viaţa de zi cu zi, ar fi indicat să luaţi măsuri. Testele din finalul articolului vă pot da o primă orientare în acest sens.
O companie selectă
Există şi personalităţi de prim rang din politică, ştiinţă şi cultură care sunt încercate uneori de îngrijorări şi temeri devastatoare. Iată şapte exemple cu personalităţi din istorie şi din zilele noastre.
Johann Wolfgang von Goethe
În vremea studenţiei, marele scriitor german suferea de puternice fobii: se temea de înălţime, de întuneric, de zgomot, dar şi de locuri singuratice. Pentru a se elibera de ele, Goethe a încercat o terapie de confruntare cu propriile sale temeri: el a urcat în turnul catedralei din Strassburg, ca să-şi depăşească frica de înălţime, şi folosea concertele de fanfară ca prilej de a se expune unui nivel sonor