Codul insolvenţei, adoptat de Guvern la începutul acestei luni prin ordonanţă de urgenţă, intră în vigoare astăzi, deşi Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională două prevederi, iar mediul de afaceri şi Banca Naţională a României (BNR) solicită modificarea mai multor prevederi.
Una dintre principalele modificări o constituie faptul că perioada de reorganizare se scurtează la maxim un an, faţă de trei ani cât este acum, măsura fiind criticată de practicienii în insolvenţă, care consideră că firmele vor ajunge în acest mod direct în faliment. De asemenea, procentul de aprobare a planului de reorganizare a fost ridicat de la 30% din total masă credală la 50% din total masă credală, iar pentru concordatul preventiv se creşte procentul de la 80% la 90%.
O altă modificare o constituie faptul că intrarea în insolvenţă nu nu suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente. Această prevedere încalcă principiul caracterului concursual şi colectiv al procedurilor de insolvenţă prin posibilitatea acordată creditorilor, în chip individual, să execute silit debitorul prin acţiuni paralele procedurii insolvenţei. În plus, nu va mai exista nicio protecţie din partea Tribunalului în cazul insolvenţei debitorului din moment ce poate fi executat.
Fiscul, avantajat
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, arăta, în 21 octombrie, că scopul noului Cod al insolvenţei este acela de a preveni situaţiile în care societăţile debitoare s-ar sustrage de la plata obligaţiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvenţă şi eventual prin derularea unui plan de reorganizare.
Noua reglementare creează premisele legale ale unei proceduri de insolvenţă care asigură echilibrul între interesele creditorilor şi cele ale debitorilor, a declarat Cazanci
