A “crescut” politic alături de liderul necontestat timp de 18 ani al Uniunii, Marko Bela. Azi, ucenicul se pregăteşte să continue opera maestrului, Congresul pentru preşedinţia UDMR din februarie 2011 urmând să-i ofere, cel mai probabil, acest start. Până atunci, spune că relaţia UDMR cu Traian Băsescu nu e una de iubire, ci doar una instituţională, că parteneriatul cu PDL va continua atât timp cât ei respectă înţelegerile, că Legea educaţiei va “ieşi” din Parlament “aşa cum trebuie” pentru maghiari, iar autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc va fi obţinută în mod categoric. Ca ministru, face primii paşi în acest sens, pregătind ordinul prin care monumentele istorice vor avea plăcuţe şi în maghiară. I s-a spus deseori că-i băiat bun. “Păcat însă că-i ungur”, au adăugat aceiaşi, povesteşte Kelemen Hunor felul în care a fost discriminat etnic în România, ţara despre care spune însă că toţi maghiarii o simt ca fiind la fel “de a lor” ca şi românii.
Jurnalul Naţional:V-aţi anunţat sâmbătă candidatura la preşedinţia UDMR. Ce le oferiţi dvs. maghiarilor pentru a vă vota delegaţii lor la Congres?
Kelemen Hunor: În primul rând, implicarea. Eu am crescut, practic, o dată cu Uniunea şi mă simt responsabil faţă de acest proiect politic. În al doilea rând, ca să-l parafrazez pe Terenţiu, sunt maghiar din România şi nici una dintre problemele şi frământările conaţionalilor mei nu-mi este străină. Consider că am şi experienţa cunoaşterii, dar şi pe cea a devenirii, a transformărilor care au avut loc în ultimii 20 de ani. În fine, cred că le pot oferi maghiarilor echilibru, determinare, energie şi o uniune puternică, credibilă şi consecventă.
Marko Bela a renunţat să mai candideze. Sunteţi actualmente numărul doi în Uniune şi, se spune, “moştenitorul” său la şefia formaţiunii. Congresul din februarie este, de fapt, rocada Marko- Kelemen?
Nu, în nici
