Din ce în ce mai des oamenii se salută: „Sănătate, sănătate! Că-i mai bună decât toate!”. Privim în jurul nostru şi este aprope imposibil să nu vedem cel puţin o farmacie, indiferent unde ne aflăm, în oraşe sau sate.
Din ce în ce mai des oamenii se salută: „Sănătate, sănătate! Că-i mai bună decât toate!”. Privim în jurul nostru şi este aprope imposibil să nu vedem cel puţin o farmacie, indiferent unde ne aflăm, în oraşe sau sate.
Fiecare om se interesează de câte un tratament mai bun pentru el sau pentru un membru al familiei sale. Întrebăm medici, asistente, farmaciste, sau pe baba de la ţară dacă nu ştie un leac mai bun pentru te miri ce boală. Suntem dispuşi să cheltuim totul numai să ne vedem, pe noi sau pe cineva drag nouă, iarăşi sănătos. Sunt semne clare că omul este într-o goană după sănătate.
Copleşitor de greu este când nu găseşti cine să te ajute. Parcă cerul se coboară peste tine şi pământul fuge de sub picioare. Deschizi uşă după uşă cu speranţă şi o închizi la plecare cu tristeţe. Pe zi ce trece teama că nu vei rezolva problema de sănătate te copleşeşte. Simţi cum puterile te lasă si parcă sănătatea se şubrezeşte nefiresc de repede. Pe un astfel de drum poţi merge pâna la autodistrugere sau până la venirea în sine.
Adevărul este că medicul tratează tot felul de boli dar, realmente, Dumnezeu vindecă. Unii doctori recunosc chiar ei acest mare adevăr. Prea des noi oamenii uităm aceasta, ne amăgim că avem puterea de a răsturna minţi şi vedem că ne dărâmă un virus ce nici măcar nu poate fi văzut cu ochiul liber.
„Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, slavă Ţie!” (Ioanchie cel Mare).
Bunul Dumnezeu ştie neputinţa noastră şi o priveşte cu dragoste. În marea Sa înţelepciune ştie că deseori ne rătăcim de pe calea mântuirii. Ca un profesor desăvârşit, nu se supără că
