La timpul sau, a fost mult mediatizat cazul transplantului unei inimi de la un pui de babuin la o fetita, in ziua de 26 octombrie 1984.

Fetita, al carei nume nu a fost dat publicitatii la data respectiva, fiind denumita conventional Baby Fay, se nascuse cu 14 zile in urma, suferind de o afectiune grava, sindromul hipoplastic cardiac stang, potrivit Infoniac.

Nu avea nicio sansa de supravietuire, era imposibil sa fie gasit un donator uman pentru primitorul recent nascut, iar doctorul Leonard L. Bailey de la Loma Linda Univerity Center, Calfornia, SUA, a convins mama sa accepte transplantul de la un primat.

Operatia a reusit sub aspect chirurgical, dar dupa 21 de zile s-a accentuat o insuficienta cardiaca din cauza faptului ca organismul respingea transplantul si astfel Baby Fay a decedat.

Cazul Fay a facut la timpul sau obiectul unui studiu de rasunet in domeniul eticii medicale. Se puneau trei intrebari:

Prima: daca medicul are dreptul sa isi asume asemenea riscuri, cu atat mai mult, cu cat incompatibilitatea ar fi trebuit sa fie de la inceput foarte probabila.

A doua: daca insisi parintii aveau dreptul moral sa-si supuna propriul copil une proceduri medicale experimentale.

A treia: daca parintii fusesera informati corect de catre doctorul Bailey cu privire la natura transplantului si riscurile lui.

Pe de alta parte, niciun specialist nu pune in discutie eventuala sansa de supravetuire a copilului cu propria sa inima, grav bonava. Oricum si in orice conditii, decesul intervenea dupa un numar de zile.

Mai exista un aspect care nu poate fi contestat sub aspect etic: toate noile proceduri medicale, atunci cand au fost incercate pentru prima data, aveau un caracter experimental, iar bolnavii au fost expusi acelorasi riscuri.

Multe din ele au reusit cu succ