Presedintele PDL Vasile Blaga a declarat azi, la Arad, ca discutiile despre unificarea Dreptei trebuie sa aiba loc dupa alegerile europarlamentare de anul viitor si doar in jurul PDL. Nimic nou. Blaga si-a mai expus aceasta filosofie recent, fara a explica foarte inteligibil scopul acestei incapatanari de partid.
Concluzia e clara: prin acest “proiect” politic de orgoliu, fara nicio miza serioasa, Blaga a decis sa puna cruce Dreptei romanesti facand indirect jocul USL. Marele castigator nu este nici Blaga insusi (indiferent ce scor va lua PDL la europarlamentare), nici un Catalin Predoiu scos din joben pentru a spala imaginea de partid al baronilor PDL, nici cei cativa viitori europarlamentari. Nu, marele castigator este Victor Ponta.
Vasile Blaga stie bine asta. Stie bine ca punand conditia “totul sau nimic” va iesi nimic pentru alternativa la USL. Si-atunci de ce tine mortis la orgoliul unificarii Dreptei “in jurul PDL”? Doar un interes direct poate explica aceasta aroganta. Stim ca numele lui Vasile Blaga a fost deseori pomenit in circumstante combinatorii, in afaceri cu ginerele personal sau in ipostaze de parinte al baronilor portocalii. De ce ne-ar mira ca toate aceste motive “pamantene” sa fie suficiente pentru ca echipa “Buldogului” sa-si umfle muschii de partid intru conservarea privilegiilor de casta? Nu trebuie sa ne surprinda. In fond, este reteta simplista a imbogatirii practicate de toate gruparile politice majore, de ce ar face PDL exceptie?
E foarte probabil ca, gratie acestei atitudini lipsite de flexibilitate, PDL-ul lui Blaga si Predoiu sa ajunga un fel de PNL de tipul “Dinu Patriciu”. Un partid care nu trebuie sa castige prea multe procente, nici prea putine, 10-15% e bine, suficient pentru orice combinatie politica menita sa serveasca aparatul de partid cu bani, functii si contracte indestulatoare.
Cu un astfel de scor, f
