Consiliul Civic Local a demarat o serie de dezbateri publice cu parlamentarii de Cluj. Primii trei care au ieşit la raport sunt Steluţa Cătăniciu, Aurelia Cristea şi Adrian Gurzău.

Sub genericul „Influenţa politicienilor clujeni în viaţa României", Consiliul Civic Local (CCL) a împărţit cei 14 parlamentari de Cluj în trei grupuri cu care va organiza o serie de trei dezbateri. Aleşii Clujului vor da, practic, raportul privind activitatea lor, în faţa societăţii civile clujene. Vineri au încercat să convingă clujenii că nu-i plătesc degeaba să-i reprezinte la Bucureşti primii trei.

Organizatorii invitaseră patru deputaţi: Steluţa Cătăniciu - PNL, Aurelia Cristea - PSD, Adrian Gurzău - PDL şi Mate Andras Levente - UDMR, însă doar primii trei au dat curs invitaţiei. Încă de la bun început, preşedintele CCL, Iosif Pop a lămurit nivelul de influenţă al clujenilor în politica mare, amintind că aceştia sunt practic inexistenţi în guvern, iar în parlament deţin doar o funcţie de vicepreşedinte de comisie - Steluţa Cătăniciu la Comisia juridică şi funcţia de chestor al Senatului prin liberalul Marius Nicoară. Pop a apreciat că, la modul general, ardelenii nu prea mai contează la Bucureşti, atâta vreme cât Regiunea de Nord-Vest dă doar doi preşedinţi şi trei vicepreşedinţi de comisii, pe când alte regiuni din sud au câte cinci preşedinţi de comisii.

Înainte de a da cuvântul celor trei parlamentari prezenţi, Pop le-a prezentat o serie de propuneri ale CCL. Cea mai interesantă dintre ele viza proiectarea unui parlament bicameral cu doar 150 de parlamentari, dintre care 80 să fie reprezentanţi ai societăţii civile şi doar 70 reprezentanţi ai partidelor politice. CCL a mai propus descentralizare reală şi totală, funcţionarea instituţiilor urmând a fi asigurată prin colectarea cvasiintegrală a impozitelor şi taxelor la bugetele locale. „Fiecare să se descurce şi