Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au scăzut cu 11% în primele nouă luni, în timp ce cheltuielile de personal au urcat cu 15%, iar sumele alocate pentru bunuri şi servicii au avansat cu 12%.
Ministerul Finanţelor a sacrificat din nou investiţiile pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar agreată cu partenerii externi pentru primele nouă luni, în condiţiile în care ritmul de creştere a veniturilor bugetare a fost la jumătate faţă de creşterea anuală bugetată, încasările nereuşind să ţină pasul cu ascensiunea cheltuielilor.
Deşi veniturile bugetare aveau o rată anticipată de creştere de 8,4% în 2013 faţă de 2012, acestea au crescut cu doar 4,5% an la an în decursul primelor nouă luni ale anului, evoluţia încasărilor reflectând doar parţial ascensiunea economiei. Ritmul de creştere a cheltuielilor totale a fost de aproape 5%.
Deficitul bugetar a ajuns după nouă luni la 8,1 mld. lei, respectiv 1,3% din PIB, în limitele ţintelor stabilite. Ţinta de deficit stabilită cu FMI pentru finalul lunii septembrie a fost de 9,1 mld. lei.
Estimarea optimistă a veniturilor în acest an şi lipsa de progrese în eradicarea evaziunii fiscale au făcut ca încasările bugetare să fie cu 3,8 mld. de lei sub program, motiv pentru care a doua rectificare bugetară va fi negativă, toate ministerele urmând să aibă mai puţini bani.
Evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare este şi motivul pentru care premierul i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare de creştere a cotei unice de la 16% la 22%, dar şi o reducere a TVA, de la 24% la 22%. Însă o majorare a taxelor va afecta economia, care nu şi-a revenit după cinci ani de criză.
Reducerea cheltuielilor cu investiţiile a devenit o soluţie „panaceu“ pentru autorităţi. Majoritatea ţintelor de deficit bugetar agreate cu FMI au fost atinse prin sacrificarea i
