Sănătatea creditelor acordate de bănci populației și firmelor este de la o lună la alta la cote de avarie și nu se întrevede prea curând vreun semn de stabilizare.
De parcă nu ar fi de ajuns că economia întârzie să își ia avânt și mai mult băltește în insolvențe și avansează ca melcul, tot mai multe bănci locale se confruntă cu presiuni din partea băncilor-mamă pentru a închide liniile de finanțare. Asta se resimte într-un apetit tot mai redus al băncilor de a acorda credite, ceea ce întârzie și mai mult redresarea economică, ceea ce se răsfrânge asupra capacității de rambursare a creditelor. Suntem într-un cerc vicios, în care băncile locale presate de băncile-mamă își taie singure craca de sub picioare, scăzând creditarea, în timp ce restanțele cresc de la o lună la alta. Chiar dacă băncile și-au constituit până acum provizioane suficiente, neplata creditelor pare a deveni o stare de fapt periculoasă, ca o metastază care se întinde încontinuu.
Potrivit datelor BNR, la sfârştul lunii august restanţele au urcat la 33,35 miliarde lei (7,5 miliarde euro), iar ponderea acestora a ajuns la 14,9%, cel mai ridicat nivel din toate timpurile. Faţă de sfârşitul anului trecut, nivelul restanţelor a urcat cu 4,31 miliarde lei, iar totalul ceditelor a scăzut cu 4,66 miliarde lei, ceea ce a făcut ca ponderea restanţelor să avanseze destul de rapid, de la 12,6% la 14,9%. Stocul restanţelor şi al creditelor neperformante e inflamat cel mai mult de segmentul companiilor, tot mai afectat de întârzierea reluării unei creşteri economice susţinute şi de înmulţirea numărului de insolvenţe. Practic, restanţele companiilor sunt de peste două ori mai mari decât ale populaţiei. În timp ce restanţele populaţiei sunt de până în 11 miliarde lei, ale companiilor au depășit 22 miliarde lei. Pe de altă parte, deși au o pondere mai mică în totalul creditelor acordate, restanțele la
