Prezenţă vie în viaţa publică bucureşteană, ca sediu al Ordinului Arhitecţilor din România, casa arhitectului Ion Mincu (1852-1912) ni se dezvăluie treptat, păstrându-şi totuşi ceva din aura de mister. Dacă în decembrie 2012 publicam un prim articol despre istoria ei, noi date au ieşit acum la lumină.
Restaurată recent de echipa coordonată de arh. Şerban Sturdza şi restaurator Maria Dumbrăvicean, împreună cu specialiştii de la Universitatea Naţională de Arte, casa arh. Ion Mincu are multe poveşti de spus. Dacă plăcuţa monumentului istoric ne indică că dateză dinainte de 1877, noi date au ieşit la lumină despre această proprietate, ce ne prilejuiesc reconstituirea istoriei ei de la 1857.În decembrie 2012, cu prilejul comemorării a 100 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, îi dedicam lui Mincu şi casei sale o primă poveste la Adevărul.ro.
Terenul
Proprietarii terenului din mahalaua Popa Ivaşcu (actuala Pitar Moş) pot fi identificaţi chiar mai devreme, întâi în persoana unui Nicolae Ogrădeanul, ce îl deţine între 1846-1853, pentru ca apoi să îl vândă lui Scarlat Rosetti şi N. Guşi. Plini de datorii, aceştia sunt nevoiţi să vândă loturi din el, cumpărătorul din 1857 şi 1863 fiind arh. oraşului Bucureşti, Gaetano Antonio Burelli (1820-1896). Credem că întâi este vorba despre lotul dinspre str. Pitar Moş, completat ulterior cu cel dinspre actuala str. Arthur Verona (ce apare sub numele de strada Rosetti la momentul tranzacţiei). Preţul de vânzare-cumpărare a fost de 360 galbeni, iar al doilea contract a fost semnat în 6 septembrie 1863.
Semnăturile lui Scarlat Rosetti şi ale lui G.A. Burelly pe contractul din 1863
Merită amintit că graful Carol/Scarlat Rosetti (1802-1872), înnobilat de Curtea Imperială austriacă, a fost o figură importantă a acelor vremuri, călător ce a ajuns până în Asia, mare proprietar de terenuri şi donator a
