În ciuda unor temeri care încep să-şi facă loc în economie, mai ales în ceea ce priveşte situaţiei finanţelor statului şi nesiguranţa legată de viitoarea politică fiscală a guvernului, indicele de încredere macroeconomică CFA România, care cuantifică aşteptările analiştilor financiari privind evoluţia economiei, s-a menţinut în septembrie în limitele de sus ale valorilor înregistrate în ultimul an şi jumătate.
În perspectivă însă (12 luni), 26% din repondenţii panelului de analişti văd o îmbunătăţire şi doar 11% o înrăutăţire – ceea ce arată că există şi încredere că lucrurile vor merge spre bine.
Indicele de încredere a fost în septembrie de 47,7, cu o zecime mai mic decât în august, când a înregistrat o valoare de 47,8 – cea mai mare din ultimele 16 luni. (Pe această scală 100% înseamnă încredere maximă, iar zero încredere minimă.)
Indicatorul de încredere CFA România evaluează previziunile analiştilor financiari (membri ai CFA) cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni. În septembrie, indicatorul condiţiilor curente a fost de 28,8, în scădere faţă de valoarea înregistrată august de 30,0, în vreme ce indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 57,1 (56,9 în august), ceea ce arată un scepticism uşor mai pronunţat când vine vorba despre prezent.
De altminteri, încrederea în prezent este mai mereu sub cea pe termen mai lung.
Acest lucru se poate observa şi din întrebările din sondajul CFA care măsoară încrederea în economie – de pildă 0% din repondenţi cred într-o îmbunătăţire a condiţiilor curente de business, 68% nu văd nici înrăutăţire, nici îmbunătăţire, în vreme ce 32% văd o înrăutăţire.
De altfel, şi economia sau deciziile de politică economică oferă semnale când bune când ambigue. De la începutul anului, economică a dat semnale de revigorare şi va închide 201
