Reţeta taxării eficiente, cunoscută de orice politician ajuns la guvernare, spune că trebuie să jumuleşti gâsca de maximum de pene cu minimum de ţipete. Şi mai bine este să o frăgezeşti puţin înainte, să îi arăţi cuţitul ca să se sperie de mai rău, aşa încât pierderea câtorva fulgi să nu i se mai pară atât de îngozitoare. Sau să îi arunci câteva grăunţe în timp ce îi smulgi penele, pentru a reduce gălăgia. Săptămâna trecută, politicienii USL au ameninţat gâsca cu un satâr mare: creşterea cotei unice de impozitare a veniturilor la 20%-22% anul viitor, de la 16% în prezent. I-au arătat şi un bol cu grăunţe de consolare: reducerea TVA la 22%. Ambele ameninţări au fost lăsate să scape, „pe surse“, de la o întâlnire a liderilor USL unde s-au discutat soluţii de peticire a bugetului de stat, rămas fără suficienţi bani.

Sunt convinsă că lansarea acestor informaţii este doar o diversiune, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în trecut, când Guvernul a lăsat să fie vehiculate perspective fiscale mult mai sumbre pentru a fi înghiţite mai uşor majorările de taxe sau impozite pe care intenţiona în realitate să le aplice. De data aceasta, va fi respinsă ideea majorării cotei unice la 22% (liberalii s-au şi grăbit să spună că nu o susţin şi că a fost doar o variantă pusă în discuţie). În locul măsurii care ar afecta direct veniturile tuturor românilor, este mai probabil ca USL să ridice cota de impozitare doar pentru persoanele cu venituri mari. Adică, să desfiinţeze cota unică, o idee dragă ministrului Liviu Voinea încă din vremea când făcea studii plătite de sindicate pentru a demonstra nocivitatea acesteia şi a asigurărilor private de pensii. Un compromis din care electoratul cu venituri mici ar trebui să iasă mulţumit, iar cei cu venituri peste medie să zică mersi că majorarea nu va fi chiar la 22%, ci poate undeva mai jos.

Şi pentru a nu iros