Fondurile necesare pentru demararea unei afaceri în apicultură pot fi recuperate în doi-trei ani de activitate. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Apicultura este unul dintre sectoarele care se descurcă bine la export. Astfel, cine investeşte în apicultură poate face un pariu profitabil. Numai că, pentru a reuşi, investitorul trebuie să ţină cont de câteva aspecte.
Experienţa contează
Primul pe listă este găsirea unui stupar cu experienţă, de la care să fie furat "meşteşugul". Chiar dacă urmează cursuri de specialitate, un novice are nevoie de sprijinul unui apicultor încercat, este de părere preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), inginerul Ioan Fetea.
Apoi, planul de afaceri trebuie dimensionat ţinânduse cont de specificul apiculturii. Albinele suferă de pe urma extinderii cartierelor rezidenţiale, întrucât li se reduce habitatul, dar şi din cauza folosirii substanţelor chimice în agricultură.
De asemenea, dacă în perioada de înflorire plouă, albinele nu pot culege polen. În acest context, producţia de miere va fi mai mică, iar apicultorul va trebui să se asigure că harnicele insecte vor avea destulă hrană pe timpul iernii, ceea ce înseamnă cheltuieli în plus.
5.000 de lei, investiţie iniţială
În aceste condiţii, apicultorii cu ex perienţă recomandă ca la început să fie cumpă r a - te cinci-zece familii de albine, pentru a reduce riscurile. Preţul unei familii de albine, vândută la pachet cu cutia, adică stupul, este de circa 200-300 de lei. Unii furnizori oferă şi bonusuri celor care cumpără mai multe familii de albine constând în diferite ustensile apicole.
Totodată, apicultorul mai are nevoie de bani pentru un afumător, o centrifugă şi medicamente, însă aceste cheltuieli nu sunt mari, spune Ioan Fetea. În total, e nevoie de circa 5.000 de lei, sumă care poate fi recuperată în primii doi-trei ani de activitate, din co