Este incredibil ca, după 13-14 ore de muncă, şase zile pe săptămână, să poţi zâmbi în continuare. Aşa l-am întâlnit pe chef Marian Lupu, la "Sofa", restaurantul pe care l-a luat de la stadiul de proiect şi care acum este unul dintre cel mai bine cotate din Bucureşti.

Eşti dictator?

Sunt.

95% din chef-i sunt.

Nu avem cum altfel... Nu ai cum să fii "bun", plăcut, să se lucreze în armonie în bucătărie în stil paşnic, aşa ceva este o greşeală. Românii, în general, ca toţi oamenii, de altfel, nu prea ştiu să facă diferenţa între prietenie şi locul de muncă. Nu sunt extraordinar de profesionişti, sar foarte repede peste graniţa asta, iar fără dictatură, fără revoluţie şi fără stres nu se poate face treabă.

Spune-mi care e cel mai bun sfat primit de la Joseph Hadad, cel care te-a şi recomandat pentru acest proiect.

Joseph mi-a dat multe sfaturi. Cel mai bun a fost să rămân eu, indiferent de oamenii pe care-i întâlnesc, să ştiu ce îmi doresc şi să obţin cu orice sacrificii. Şi eu nu vreau să obţin publicitatea, să fiu cunoscut în România prin intermediul televiziunilor, nu mă interesează. Cel mai mult contează oaspeţii care ne calcă pragul zi de zi, se reîntorc şi apreciază ce mănâncă. Şi, mai ales, recomandă. Un sfat profesional – să nu fac rabat de la calitate niciodată.

Este Joseph Hadad cel mai bun bucătar din România?

Din punctul meu de vedere (mi-a fost foarte apropiat, îi zic "tată"), DA! Cel mai mult apreciez la el felul cum găteşte – şi nu partea de tehnică, ci cum pune suflet, cum "trăieşte" preparatul în sine. Pentru mine este cel mai bun exemplu.

"Nu sunt de acord cu emisiunea «Top Chef»"

De ce nu te-ai dus la "Top Chef"?

Mi s-a propus. În primul an, oarecum nu am avut voie, între ghilimele, nu era OK nici pentru Ha