Hulit de unii şi aşteptat de alţii, noul Cod al Insolvenţei a intrat în vigoare, noile prevederi urmând să fie puse în aplicare în această săptămână.

În timp ce unii contabili cred că noile prevederi ale Codului Insolvenţei vor preveni „ţepele” economice, alţii cred că va avea ca rezultat falimentarea firmelor vulnerabile. Noile prevederi ale Codului Insolvenţei prevăd ca planul de reorganizare al firmelor aflate în insolvenţă să aibă o durată de un an, şi nu de trei ani, aşa cum era până acum. În opinia specialiştilor, o astfel de măsură va trimite firmele în faliment, codul fiind contestat de nenumăraţi practicieni în insolvenţă, dar şi de reprezentanţi ai mediului de afaceri. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a explicat însă că firmele vor avea suficient timp pentru a se reorganiza, circa patru ani.

Politică versus economie

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, arăta, în 21 octombrie, că scopul noului Cod al insolvenței este acela de a preveni situațiile în care societățile debitoare s-ar sustrage de la plata obligațiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvență și eventual prin derularea unui plan de reorganizare. Noua reglementare creează premisele legale ale unei proceduri de insolvență care asigură echilibrul între interesele creditorilor și cele ale debitorilor, a declarat Cazanciuc la începutul acestei săptămâni, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a moțiunii inițiate de grupurile parlamentare ale PP-DD și PDL. Referitor la executarea silită individuală ca modalitate de recuperare a creanțelor curente, ministrul Justiției a arătat că, deși ea prevede obligația achitării datoriilor curente, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creanțelor curente, ajungându-se la situația paradoxală în care creanțele născute în cursul procedurii de insolvență