Tot România e cea care-şi pulverizează şansele, îşi bate pur şi simplu de ele. România, adică politicianul român, cel care dă prin faptele sau ne-faptele lui numele ţării tale.

Uite un titlu: Valea Jiului se pregăteşte de faliment. Valea Jiului, da, acel diamant neşlefuit, oportunitatea aia de cinci stele în turismul naţional. E locul în care se găsesc elveţii mici, minunate, dar populate cu oameni săraci. Nimeni nu mai vorbeşte despre Vale de ani buni.

Şi ca să nu spun de Ţinutul Secuiesc, o să încep cu Valea Jiului: da, ar trebui configurată o regiune cu statut special. O să urle unii: ăsta-i separatism, federalizare...

Nicidecum: Italia e stat naţional, unitar, cum vrei să-i spui – dar are cinci regiuni cu astfel de statut special. Şi-au modificat constituţia după ce politicienii au înţeles că musai comunităţile trebuie să-şi hotărască destinul. Efectul? - comunităţile au înţeles mai repede priorităţile naţionale şi s-au solidarizat cu acele priorităţi, aşa cum un om pe picioarele lui înţelege mai bine viitorul pe termen lung.

Şi dacă vrei să ştii, cred că acelaşi statut special ar trebui să existe şi în cazul Deltei Dunării şi al Ţinutului Secuiesc. Prima are specificităţi de mediu, ceilalţii specificităţi culturale unice – şi stai liniştit, s-ar solidariza repede cu interesul naţional. Ar pierde cineva dacă se descentralizează competenţe legate de reinserţia profesională şi turism (în cazul Văii Jiului), mediu (în cazul Deltei) sau culturii şi identităţii (în Ţinutul Secuiesc)? Sau oamenii ăştia au fost buni doar când i-a manipulat Ilici cu mineriadele, când încarcau portbagajele boşilor din ministere cu icre negre sau când (ce istorie...) au fost solidari, da, cu Mihai Viteazu să triumfe în Ardeal?

Pierde cineva dacă specificităţile locale sunt celebrate? Ia cineva Ardealul sau Delta în roabă şi fuge din ţară? Tu cum te-ai simţi să vină