• Cine sunt si de unde vin? • Vorbesc o limba stiuta numai de ei, un amestesc de cuvinte unguresti, secuiesti, nemtesti si romanesti • Un document istoric vechi spune ca au fost adusi de imparateasa Maria Tereza de undeva de la granita dintre Austria si Ungaria, pentru a pazi granitele estice ale Imperiului Austro-Ungar si dupa aceea s-au asezat aici, intemeind sate pe malul Siretului, in judetele Iasi si Neamt • Am stat de vorba cu ultimii ceangai din judetul Iasi • "Oletik nazan hazamlal inseamna Bine ati venit in casa mea", ne-a intampinat Enerik Gherca din satul Iugani, comuna Mircesti • Cititi, mai jos, un reportaj realizat in exclusivitate de jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI despre ultimele comunitati de ceangai din judetul Iasi
Parasim drumul european aproape de judetul Neamt, dar ramanem totusi in judetul Iasi. Intram pe un drum comunal asfaltat si apoi, pe o ulita pietruita din comuna Mircesti. Oprim si intram intr-o casa de oameni gospodari. "Oletik nazan hazamlal", ne spune gazda care zambeste, deoarece si-a dat seama ca nu am inteles nimic din ceea ce ne-a spus. "Am spus bine ati venit in casa mea. Acesta este graiul pe care l-am invatat de la parintii si bunicii nostri si ei, la randul lor, de la parintii lor si tot asa", a adaugat Emerik Gherca, primul iesean care ne-a introdus in tainica lume a ceangailor.
In satul Iugani, din comuna Mircesti, incepe periplul nostru motivat de dorinta de a da la o parte catusi de putin din valul de mister care s-a asternut asupra originilor populatiei de catolici asezati de cateva secole pe malurile Siretului si ale Moldovei. Istoricii si cercetatorii le-au spus ceangai, dar lor nu le place sa fie numiti asa. La recensamant, s-au declarat toti romani. Transcrierea cuvintelor rostite in dialect de mosul Emerik si de ceilalti ceangai cu care am stat de vorba este aproximativa si nici nu gara
