Nu, nu este vorba de vreun Anschluss în variantă modernă. Este vorba de renumita convergenţă europeană, mult propovăduită şi lăudată înaintea lansării valurilor de extindere ale Uniunii Europene din deceniul trecut.

Autorităţile europene nu sunt, însă, deloc mulţumite de direcţia acesteia. Planurile arătau că ţările Europei Centrale şi de Est trebuiau să ajungă la nivelul celor din Vest. Realitatea a fost de altă părere, mai ales după intrarea datoriilor publice în centrul atenţiei.

Austria a fost şi este inclusă, încă, în rândul ţărilor care fac parte din nucleul dur al zonei euro. Teoretic, ţara alpină ar trebui să însoţească Germania în clubul celor care vor forma o "zonă euro nordică", în eventualitatea unei scindări a uniunii monetare.

Divergenţa dintre teorie şi practică devine, însă, tot mai mare pentru Austria. În ultimul raport Eurostat, privind datoria publică şi deficitul bugetar din zona euro şi din Uniunea Europeană, se arată că "sunt exprimate rezervări legate de calitatea datelor guvernamentale privind datoria publică". Oare nu aşa a început şi prăbuşirea Greciei?

Unde este problema? La "impactul statistic al raportului referitor la situaţia din landul Salzburg", unde s-au constatat "deficienţe privind managementul financiar şi integritatea conturilor publice". Eurostat estimează că datoria publică raportată la PIB va creşte cu o jumătate de punct procentual ca urmare a revizuirilor. Ultimele date oficiale arată un nivel de 74% din PIB al datoriei publice a Austriei. În perioada 2009 - 2012, datoria publică a crescut cu 18,9%, până la 227,173 miliarde de euro, în timp ce PIB-ul a crescut cu 11,1%, până la 307 miliarde.

O parte importantă a creşterii s-a datorat sumelor alocate susţinerii sistemului financiar, iar valorile finale sunt departe de a fi cunoscute. Grupul bancar Hypo Alpe Adria pare să fie o gaură neagră care d