Nimic nu se compară cu dragostea de mamă, mai ales atunci când vine vorba de un copil care s-a născut cu probleme la naştere. Dar când cea care ţi-a dat viaţă nu mai vrea să te aibă alături, atunci totul se transformă într-o adevărată dramă. Aceasta este povestea lui Petru Volocaru, un tânăr de 25 de ani din Vaslui, care a vrut să le dea o palmă părinţilor săi, scriind o carte autobiografică intitulată sugestiv „O lecţie de viaţă“.

Drama lui Petrică, aşa cum este el cunoscut în Vaslui în cercul său de prieteni, a început la vârsta de trei ani. Născut cu o formă avansată de rahitism, boală pe care medicii o credeau fatală, Petrică a fost bibeloul familiei sale, mai ales că dorinţa părinţilor se împlinise. Atât mama, cât şi taăl său, îşi doreau doi copii: o fetiţă şi un băieţel.

Nimic nu prevedea, atunci, tragedia prin care avea să treacă acest tânăr. Când a împlinit trei ani, părinţii săi au divorţat, iar el a rămas în grija tatălui. „Am primit o dublă lovitură. Părinţii divorţaseră, iar eu am rămas în grija tatălui meu, în urma unei hotărâri judecătoreşti.De atunci am pierdut contactul cu mama şi cu sora mea mai mare, fiecare pornind pe drumuri diferite“, îşi începe povestea tânărul vasluian.

Rămânând alături de tată, pentru Petrică viaţa s-a transformat într-un adevărat calvar. Locuia în casa bunicilor paterni şi nu exista zi în care atât tatăl său, cât şi bunicul său, să nu consume alcool. Toată pensia bătrânului se ducea pe băutură, iar copilul de atunci făcea foamea. Ca să facă rost de o pâine le cerea bani celor doi bărbaţi din viaţa lui, promiţându-le că le cumpără vin şi bere.

I-a salvat viaţa tatălui

Copil fiind, Petrică îşi iubea tatăl aşa cum era el, fără să mai conteze că era bătut zi de zi, că atunci când mânca o prăjitură era o adevărată sărbătoare. Era în stare să facă orice pentru părintele său. La vârsta de 6 ani, când