Comisia specializată de pe lângă Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove a propus canonizarea Mitropolitului Bănulescu-Bodoni şi studiază dosarul Cuvioasei Agafia şi cel al preotului martir Gheorghe Ivanov.

Începând cu 1989, Biserica Ortodoxă Rusă a trecut în rândul sfinţilor circa 1.900 de noi mucenici, majoritatea ruşi. Criteriile în baza cărora este recunoscută sanctitatea sunt viaţa creştină fără cusur şi jertfirea în numele lui Hristos, minunile săvârşite în timpul vieţii şi după moarte, proslăvirea de către poporul credincios. Fiecare etapă a vieţii, cât şi vindecările miraculoase urmează să fie probate prin documente istorice, publicaţii, scrisori şi jurnale. Totodată, dosarele din arhive trebuie să demonstreze că persoana propusă nu a colaborat cu securitatea.

BĂNULESCU-BODONI, PRIMA PROPUNERE

Ca şi în alte foste republici sovietice, mulţi basarabeni au pătimit pentru credinţă, unii fiind deja cinstiţi de localnici şi având chiar sfinte moaşte, însă abia în 2011 Mitropolia Moldovei a creat o comisie pentru canonizare. Acum un an, a fost înaintat primul candidat: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746-1821). Printre merite, au fost evocate „înfiinţarea şi buna organizare a primei structuri eclesiale din Basarabia, grija pentru cler şi popor, crearea Seminarului Teologic din Chişinău şi a Tipografiei Eparhiale, extinderea numărului de parohii“. Mulţi istorici contestă însă importanţa arhiereului şi-l acuză că a făcut jocul ruşilor, scindând spaţiul canonic al Moldovei.

S-a vrut ca sanctificarea să aibă loc cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, marcată în septembrie. Pachetul de acte a fost transmis comisiei similare de la Moscova, dar răspunsul încă nu a venit. O posibilă explicaţie pentru întârziere poate fi găsită printre recomandările Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, potri