Nu pot renunţa şi pace la obiceiul urmăririi telejurnalului de la ora 20, pe TVR1. Multe poţi vedea şi auzi: de la imposibile construcţii gramaticale la fizionomiile aleşilor, care nu te pot lăsa indiferent; de la interminabile, păguboase pentru naţie, ruşinoase, ridicole certuri, până la figuri schimonosite sau băşcălioase (detest termenul, dar mi se pare potrivit), dând să explice de ce n-avem drumuri, de ce mor oameni mâncaţi la propriu de câini, de ce ne scufundăm sau de ce, mai nou, este nevoie de o farmacie a parlamentarilor. Iată ce mi-a redeşteptat simţul umorului, în mod paradoxal. Farmacie, punct sau punctuleţ farmaceutic sau chiar numai o tejghea cu buline, cu sau fără personal calificat, iată ultima doleanţă a aleşilor. Mi-a fost dat să-l văd pe domnul Zgonea furios, pentru că este discutată ideea, dar cred că fizionomia era lucrată pentru impresie. Ce credeţi că perora un coleg al domnie Publicitate i sale, care a făcut deliciul prim-planului: „dacă uităm pastila acasă, plecăm aşa, de la serviciu, să ne luăm alta?“. Păi domnilor, cred că farmacia dumneavoastră ar putea fi dătătoare de sentimente mai bune, orientate către populaţia necăjită, săracă, şi pentru personalul medical. De ce cred asta? Pentru că aveţi nevoie de medic de familie – acolo sau aiurea – pentru prescrieri sau de diverşi specialişti. Aveţi nevoie de calculator şi imprimantă, consumabile şi „fir roşu“ cu casa de asigurări. Veţi vedea (sau nu?) cum este să stai pe la uşi pentru consumabile, la mila vreunui manager sau contabil. Cred că nu va sucomba, exita, muri (ca să mă înţelegeţi) calculatorul sau imprimanta pe care sigur nu le-aţi primit resuscitate, cum s-a întâmplat în ţară. Cu reţeta în mână şi cu medicamente pentru tot neamul, speraţi să vă trataţi de diferite boli. Cred însă că aceea care a generat o astfel de idee nu are, de fapt, leac. Există, în cel mai optimist scenari