Programul antirachetă al NATO, bazat pe tehnologie americană, este de mulţi ani principalul subiect de dispută între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia. Deşi NATO l-a prezentat ca fiind destinat protejării statelor europene de un eventual atac balistic iranian, Rusia îl percepe ca fiind o ameninţare la adresa securităţii sale.
Statele membre NATO şi Moscova au recunoscut săptămâna trecută că nu au reuşit să depăşească divergenţele profunde în dosarul sensibil al apărării antirachetă. "Nu am reuşit să găsim o soluţie comună în acest dosar, iar preocupările ruse rămân, dar vom continua să discutăm", a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, la finalul primului Consiliu NATO-Rusia la nivel ministerial din ultimii doi ani.
"Părţile trebuie să continue să discute în mod franc şi direct pentru depăşirea divergenţelor. Nu este un secret că nu am găsit încă modalitatea de a colabora în domeniul apărării antirachetă", a admis secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Pe de altă parte, Chuck Hagel, secretarul american al Apărării, a declarat săptămâna trecută, cu ocazia Consiliului NATO-Rusia că instalarea elementelor antirachetă va continua, prin montarea echipamentelor în România, în contextul în care divergenţele între cele două părţi continuă.
Preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării Mircea Duşa, oficiali NATO şi ai SUA au participat, ieri, la ceremonia de marcare a demarării lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea de apărare antirachetă din cadrul Bazei Militare de la Deveselu. Delegaţia americană prezentă la eveniment a fost condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi a inclus alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, în cadrul
