Membrii grupării de evaziune aveau atribuţii delimitate: unii se ocupau de înfiinţarea firmelor fantomă, alţii racolau străini şi români care, în schimbul unor sume de bani, să fie asociaţi sau administratori la aceste societăţi, iar alţii luau legătura cu funcţionari ANAF, pentru nu face controale.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată luni, într-un comunicat de presă, că persoanele suspectate în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 50 milioane de euro foloseau firme fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive.
Reţeaua infracţională viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.
Fiecare membru al grupului infracţional avea atribuţii bine determinate, unii dintre aceştia se ocupau de înfiinţarea firmelor fantomă, alţii racolau cetăţeni străini pentru a-i "plasa" ca asociaţi în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alţii căutau români dispuşi să îşi asume calitatea de asociat şi administrator al societăţilor de acest gen, în schimbul unor sume de bani.
De asemenea, alţi membri ai grupării reprezentau firmele fantomă în relaţia cu autorităţile fiscale şi în identificarea funcţionarilor care să-i sprijine, fie prin muşamalizarea controalelor fiscale, fie prin neefectuarea controalelor.
Alţi membri ai grupării intermediau legăturile cu funcţionari din cadrul ANAF cu atribuţii în verificarea firmelor şi se implicau în soluţionarea controalelor fiscale la firmele fantomă.
În cadrul grupării erau şi persoane care se ocupau de întocmirea documentaţiei contabile pentru operaţiunile comerciale realizate de firmele fantomă, iar altele coordonau operaţiunile de transport şi menţineau legătura cu şoferii şi cu reprezentanţii firmelor bene
