Soarta celui mai important obiectiv din patrimoniul cultural din zona Galaţiului, Conacul de la Ţigăneşti, al poetului Costache Conachi, va fi hotărâtă de o instanţă din Galaţi, după ce timp de peste patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Academia Română, proprietarul de drept al palatului, a deschis acţiune în instanţă pe data de 4 mai 2009, cerând retrocedarea imobilului. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost fixate 24 de termene, aproape toate amânări. Pe 26 iunie, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că imobilul revendicat se află la 7 km de Tecuci, adică în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei gălăţene pe data 4 octombrie, primul termen de judecată fiind fixat pentru vineri, 1 noiembrie. Pentru că palatul a fost timp de foarte mulţi ani activ al fostului Sidex şi al societăţii de servicii hoteliere a combinatului, Dunasi SA Galaţi, Academia Română se judecă în dosarul de retrocedare cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi.
Cartierul general al Unirii Principatelor
La Conacul de la Tigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă, până în 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel care este considerat de criticul George Călinescu un precursor al poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Tigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era unionist, un mil
