Oricât de departe ar fi locul pe care-l numim acasă, distanţele sunt „pour rien“ atunci când inima te poartă spre rădăcinile care te ţin vertical sub soare. De departe, de aproape, ne trimite Marina Musset – medic (născută şi formată în România) – pictor (făcută la Paris) – semn că printre parole e colori rămâne mereu verde un impulso vitale care dă sufletului rost şi semn de înmugurire chiar şi atunci când toamnele ne-ajung. După ampla expoziţie din vara anului 2011 (Palatul Suţu, Bucureşti), pictoriţa Marina Musset, româncă trăitoare la Paris de peste patru decenii, ne-a invitat între 21 septembrie şi 5 octombrie a.c. în Italia, la Centro Ariston Sanremo la expoziţia sa de artă „Parole e col Publicitate ori: impulso vitale“. Mulţi români (europeni, nu?) îşi fac veacul lor de-o clipă prin ţara luminii, în aşteptarea împlinirii visului de ubi bene, şi n-a fost de mirare că au trecut şi pe la expoziţia compatrioatei noastre cu nume de poezie de cea mai pură esenţă romantică. Şi ne-au dat de veste cum arată noile lucrări ale plasticienei Marina Musset, cea înrudită prin artă cu impresioniştii (dintr-un alt veac), cu suprarealiştii (dintr-un alt cânt-cuvânt), cu tot ce înseamnă exuberanţa culorii într-un impuls care seamănă cu viaţa (ba chiar viaţă este!) atunci când vorbele nu-s de ajuns pentru a tălmăci preaplinul de simboluri ca tot atâtea trepte şi „punţi de aur“ dinspre suflet spre suflete. Membră a Cenaclului de Arte Plastice al Medicilor Pictori „Ion Ţuculescu”, Marina Musset a fost prezentă prin lucrările sale la saloanele (de vară/de iarnă/de toate anotimpurile) membrilor amintitului cenaclu, este o prezenţă solară în marea familie a creatorilor de frumos din lumea ca o pajişte de curcubee. Arta sa este un „exultate, jubilate“ în faţa vieţii – singura minune de care avem ştire şi de care trebuie să ne îngrijim neîngăduind urâtului să