În România a început ceea ce pare a fi o bătălie pentru destructurarea clanurilor locale, a rețelelor care adună la un loc politicieni, oameni cu funcții importante în stat și interlopi. Activitatea acestora s-a extins în mod periculos, deoarece ani de zile s-au bucurat, sub toate guvernele, de protecție. Luați la întâmplare orice județ: Prahova, Giurgiu, Vrancea, Constanța, Ilfov, oricare altul. Aceleași nume de baroni locali stăpânesc de ani buni județul ca pe propria feudă. Sub ei au crescut rețele politico-financiare tot mai puternice, și-au trimis copiii sau clonele politice în parlament și fac astăzi legea în România, la propriu. Baronii de azi nu mai sunt figurile ponosite de pe vremea lui Năstase, gen Mischie, Sechelariu, Contac, care abia prinseseră gustul banilor din tunurile date în jungla anilor ‘90.

Departe de bătăliile de la București și de ochii presei centrale, clanurile politico-financiare de azi s-au capitalizat, s-au obișnuit cu bani mulți și cu viața trăită pe picior mare. Și-au menținut puterea cumpărând voturi, achiziționând la vrac politicieni de la alte partide, borfași mari sau mici, dirijând resurse locale, contracte cu statul, traficând posturi-cheie din administrație.

Au schimbat lejer partide pentru a se menține la putere. Unii au avut ghinionul să pice, dar rareori a căzut și întreaga rețea, adică împreună cu executanții și locotenenții lor. Or, baronii locali nu fură singuri. În jurul lor găsim mereu rețele întregi, care se mută de la un jupan la altul.

Cum e posibil să vorbim azi de cazuri atât de mari și complexe de evaziune fiscală la Albă, la Prahova sau la Giurgiu, de persoane acuzate că au prejudiciat statul cu zeci și zeci de milioane de euro? Amploarea și sofisticarea cazurilor denotă o lungă experiență în comiterea de infracțiuni, sub adăpostul unor garanții puternice de impunitate.

Cum e posibil ca