În timp ce liderii UDMR cer autonomie şi mai mulţi bani pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, un sat de români din Covasna a fost uitat de autorităţile locale conduse de maghiari.
Oamenii se plâng că nu au apă curentă, asfalt şi au nevoie de stabilizatoare pentru curentul electric. Toate aceste facilităţi se regăsesc la doar 3 kilometri distanţă, unde locuieşte populaţia de etnie maghiară.
Satul Băcel pare un loc din Evul mediu, spun locuitorii. Oamenii trăiesc de când se ştiu fără asfalt, troturare sau apă curentă. Primarul se plânge de lipsa banilor, deşi oamenii se spun că sunt victimele discriminării.
Satul românilor este la numai 3 kilometri distanţă de partea comunei în care locuiesc maghiarii, populaţia majoritară din zonă. Românii trebuie să meargă până la 5 kilometri, de cele mai multe ori pe jos, pentru a consulta un medic.
Primarul UDMR recunoaşte problemele, dar spune că nu sunt bani pentru modernizarea localităţii.
De-a lungul timpului românii din Covasna s-au plâns de discriminarea la care sunt supuşi de autorităţile locale. Au fost semnalate cazuri în care limba maghiară a devenit cerinţă obligatorie pentru ocuparea unui post în administraţia locală. Românii se lovesc adesea de refuzul funcţionarilor publici de a vorbi limba română.
Citeşte mai multe despre: discriminare tinutul secuiesc romani tinutul secuiesc
În timp ce liderii UDMR cer autonomie şi mai mulţi bani pentru aşa numitul Ţinut Secuiesc, un sat de români din Covasna a fost uitat de autorităţile locale conduse de maghiari.
Oamenii se plâng că nu au apă curentă, asfalt şi au nevoie de stabilizatoare pentru curentul electric. Toate aceste facilităţi se regăsesc la doar 3 kilometri distanţă, unde locuieşte populaţia de etnie maghiară.
Satul Băcel pare un loc din Evul mediu
