România zilelor noastre ascunde cele mai negre coşmaruri care devin realitate. Sub pretextul sărăciei ies la lumină, cu mâna întinsă şi sufletul uitat undeva într-o sticlă cu alcool, cerşetorii care sunt angajaţi cu normă întreagă la clanurile interlope din marile oraşe.
Trecătorii, impresionaţi de imaginea unui om sărman, lovit de soartă, le oferă câţiva bănuţi celor "mai săraci decât ei". Numai că , pe înserat, lucrurile se schimbă radical.
Cerşetorii îşi termină "norma" şi raportează veniturile "încasate" superiorilor, care îi recompensează cu o şaorma şi o sticlă măricică de alcool sau droguri, după nevoile fiecăruia.
Cei care stau cu mâna întinsă îşi schimbă tactica "impresionării cetăţenilor" de la un "sezon" la altul. Astfel că se perindă în locurile "cheie" din oraşe: staţii de metrou, gări, biserici, parcuri, cimitire - oameni cu "dizabilităţi", copii cu vârstă de şcoală, sau cel mai noi "produs" lansat de interlopii traficanţi de carne vie - "mamele" cu copii mici.
Dar, v-aţi întrebat vreodată de ce DORM mereu sugarii aflaţi în braţele cerşetoarelor, presupusele lor mame? Iată un răspuns pe care l-am găsit pe un blog, care m-a cutremurat:
"Stau la intersecţia aglomerată şi mă holbez la copil, îmbrăcat ca întotdeauna, în costumaşul murdar. Mi-am dat seama că ceva nu prea era “în regulă” – să găseşti un copil într-o staţie de metrou murdară, de dimineaţa până seara.
Copilul dormea. Nu plângea şi nu ţipa niciodată; era mereu adormit, cu faţa îngropată în genunchiul femeii care îi era MAMĂ.
Dragi cititori, are vreunul dintre voi copii? Vă amintiţi cât de mult dorm pe la vârsta de 1-2-3 ani? O oră sau două, maxim trei (nu consecutive) de somn după amiază şi după aia se pornesc din nou la viermuit. Însă toată luna, în fiecare zi de mers la metrou, n-am văzut niciodată
