Condițiile pentru navigație rămân dificile în partea de jos a Dunării, în special de la Budapesta spre Serbia, Bulgaria şi România.
Comisia Europeană a lansat în 2011, în timpul președinției maghiare a UE, o Strategie a Dunării. Modelul a fost de la bun început Strategia Mării Baltice, care funcționa deja de mai mult timp, sau cooperarea țărilor mediteraneene. Prima ediţie a Forumului Anual al Strategiei Dunării a avut loc anul trecut la Regensburg, în Germania.
A doua, cea de anul acesta, are loc azi și mâine la București, unde participă și doi comisari europeni, cel responsabil cu dezvoltarea regională, Johannes Hahn, și comisarul pentru agricultură Dacian Cioloș. Forumul reuneşte reprezentanţi guvernamentali din cele 14 state dunărene, alături de oficiali europeni (Comisie, PE, Comitetul regiunilor), reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor dunărene, mediului academic şi de afaceri, ai societăţii civile precum şi alţi promotori de proiecte.
In afară de toate țările UE care au un contact direct cu Dunărea, mai fac parte din Strategie trei țări care nu sînt membre UE, dar care sînt de asemenea riverane: Serbia, Ucraina și Moldova, cărora li se adaugă, din solidaritate regională, Bosnia și Muntenegru. Cu totul - 14 țări.
Comisia europeană a creat 6 grupuri de lucru la care sînt invitați să participe experți, economiști și oameni de știință din toate țările programului. Un prim proiect ar consta în ameliorarea transportului pe Dunăre. Scopul declarat este sporirea cu 20% a navigației pe Dunăre pînă în 2020.
Teoretic, de două decenii încoace, încă de la construirea canalului dintre Dunăre și Rin, este posibilă navigația directă din delta Rinului, de la Rotterdam, pînă la Marea Neagră, prin delta Dunării. In realitate, condițiile rămân dificile în partea de jos a Dunării, în special de la Budapesta spre Serbia, Bulga
