Scandalul de spionaj stârnit de dezvăluirile lui Snowden şi strategia incoerentă privind Siria i-au înfuriat pe aliaţii americanilor, iar preşedintele Barack Obama este privit cu tot mai multă neîncredere. „Aliaţii nu mai au încredere în noi, iar inamicii nu se mai tem de noi”, a descris fostul vicepreşedinte american Dick Cheney situaţia grea în care deciziile administraţiei Obama au adus SUA pe plan mondial.
Ieşirea la lumină a activităţilor de spionaj folosite de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) după 11 septembrie 2001 a coincis cu un alt moment extrem de delicat pentru Administraţia Obama: bâlbele şi ameninţările nepuse în practică cu privire la Siria şi la intervenţia militară dorită de americani asupra regimului controlat de preşedintele Bashar al-Assad.
Mitul „blestemului celui de-al doilea mandat” pare să fie confirmat în cazul preşedintelui Barack Obama: gradul de aprobare în rândul populaţiei i-a scăzut drastic, la doar 37% la începutul lunii octombrie, iar credibilitatea sa a fost ştirbită nu doar pe plan intern, ci internaţional.
Americanii şi-au dat foc la valiza diplomatică
Washingtonul nu se află la prima astfel de criză. În februarie 2010, WikiLeaks a publicat un volum impresionant de documente de la 274 de consulate, ambasade şi misiuni diplomatice ale americanilor din întreaga lume, iscând câteva conflicte din cauza părerilor oficialilor SUA cu privire la ţările-gazdă sau la omologii lor din acestea. Ceea ce i-a salvat pe americani însă a fost faptul că aceste rapoarte conţineau şi multe „picanterii” despre conflictele interne din aceste ţări sau dintre state vecine, iar astfel de subiecte au ţinut mai degrabă prima pagină a ziarelor atunci.
Acum însă situaţia este alta, iar legăturile diplomatice au fost deteriorate mult mai grav de faptul că serviciile americane interceptează convorbir