Un tunel sub strâmtoarea Bosfor, prin care trece prima linie ferată directă între Europa şi Asia, este mega-construcţia cu care Turcia sărbătoreşte săptămâna aceasta 90 de ani de la înfiinţarea statului modern şi laic, ce coincide cu fondarea Republicii în 1923.

Dorinţa premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, de a moderniza Turcia prin mega-proiecte de infrastructură este pentru mulţi un semn că vrea să se compare cu fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Ataturk, lucru pe care niciun politician turc nu a îndrăznit să-l facă până acum, notează agenţia EFE, preluată de agerpres.ro.

Erdogan a ajuns chiar să ironizeze unul din imnurile de la începuturile Republicii, subliniind că cei care au dotat ţara cu noua reţea feroviară' nu au fost „kemaliştii“, ci propriul partid moderat islamist Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

Sunt afirmaţii care au înfuriat opoziţia laică care îl acuză pe Erdogan că vrea să minimalizeze figura idolatrizată a fondatorului Republicii şi să-l dea jos pe Ataturk de pe piedestal pentru a se urca el însuşi.

Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit în 1934 „Ataturk“ (părintele turcilor), a fost primul preşedinte al Turciei după desfiinţarea Imperiului Otoman în urma primului război mondial.

Erdogan nu s-a comparat niciodată făţiş cu el, ceea ce ar fi un sacrilegiu în Turcia, şi nici nu l-a criticat (ceea ce ar fi un delict penal), dar a preferat să se raporteze la istoria otomană, anterioară fondării statului modern turc. În urmă cu 13 ani, susţinătorii AKP au instalat la Mersin, în sudul ţării, un panou uriaş în care Erdogan era prezentat ca „un erou al poporului, al doilea Ataturk“, însă o delegaţie a primului ministru a avut grijă să-l dea jos.

Un sondaj comandat anul trecut de AKP arăta că 21,6 % din tineri îl admiră pe Erdogan şi doar 4,1 % se pronunţă în favoarea lui Atat