Numărul consumatorilor de tutun din ţara noastră este în continuă creştere. Influenţaţi de persoane apropiate din anturaj, nefumătorii devine vulnerabili şi cad uşor în capcana consumului, arată statisticile. Încercând să arate că nu sunt timizi şi pentru a adera la un anumit grup social, adolescenţii încep să fumeze încă de la cele mai fragede vârste. “ În zilele noastre a scăzut din ce în ce mai mult vârsta la care tinerii se apucă de fumat. În școli se fumează, profesorul și părintele sunt modele pentru copii, atunci ei sunt primii care nu ar trebui să fumeze. ” a declarat medicul pneumolog Elena Danteş. Consumul de tutun reprezintă cauza principală a multor boli cronice greu de tratat, iar cu cât vârsta fumătorului este mai fragedă, cu atât riscul de îmbolnăvire creşte. “ Fumatul reprezintă factorul de risc pentru o multitudine de afecțiuni pulmonare, în special, dar și cardiovascular. Riscul este cu atât mai mare cu cât numărul de țigări fumate pe zi este mai mare , cu cât vârsta de debut a fumatului este mai mica. Sunt cunoscute cancerele care se datorează fumatului, cum ar fi cancerul pulmonar, cancerul de vezică, cancerul de limbă, de buză, laringiene. ” a precizat medicul pneumolog Elena Danteş. Dependența începe când nicotina acționează pe receptori pentru a elibera dopamina și glutamatul. Dependenţii de nicotină duc o luptă grea cu un viciu care le distruge sănătatea, iar când se hotărăsc să renunţe la ţigări preîntâmpină condiţionări care îl fac din nou vulnerabili. Fumătorul învaţă să asocieze anumite emoţii cu nevoia de fumat şi găseşte prin consum o cale mai uşoară de a trece peste dificultăţi. “ Fumătorii care nu mai au țigara în mână nu mai știu ce să facă, cum să reacționeze. ” a mai spus medicul pneumolog Elena Danteş. Potrivit unei statistici, circa 50 % dintre fumători mor din cauza bolilor provocate de substanțele nocive din țigări. Autor: Ana-M