Volumul Spirit după gratii. Locul comemorativ românesc Memorial Sighet face cunoscută publicului german o instituţie pentru România, care a iniţiat un dialog dintre arhive orale şi scrise, cercetate cu profesionalism, şi băncile şcolilor.
Volumul Geist hinter Gittern. Die rumänische Gedenkstätte Memorial Sighet (Spirit după gratii. Locul comemorativ românesc Memorial Sighet) a apărut recent în Germania, o țară cu o topografie memorială densă. O țară în care istoria secolului XX este reflectată într-o reţea infrastructurală complexă, privind atât locurile de memorie ale naţional-socialismului, cât şi ale comunismului, dar – în același timp – sub forma studiului ştiinţific al memoriei şi prin dezbaterile publice pe teme de politica memoriei. Procesul de asumare a trecutului în Germania se află în atenţia cercetătorilor de prim rang, mai mult, modul exemplar de dezbatere a istoriei este prezent nu numai în viaţa publică, dar s-a impus şi la toate nivelele educaţionale.
În acest spaţiu dens al diferitelor tipuri de memorii pătrunde cartea editată de Katharina Kilzer, membră a Fundaţiei Academia Civică, organizatoare a unor expoziţii despre Memorialul Sighet în Germania, şi de istoricul Helmut Müller-Enbergs de la Oficiul de Studiere a Documentelor STASI. Tematica acestui volum, chiar dacă nu se referă la istoria germană, atinge un subiect sensibil al politicii memoriei din societatea germană: Memorialul Sighet va trebui să-şi croiască drumul într-un spaţiu dificil al memoriilor concurente, în care trecutul comunist încă se află în umbra celui naţional-socialist. Harta represiunii din Germania de Est, precum Zidul Berlinului, locurile comemorative Berlin-Hohenschönhausen și Bautzen, dar şi renumita Gauck (Birthler)-Behörde, de studiere a documentelor STASI – o instituţie cu statut de lieu de mémoire –, rivalizează înt
