Fermele de familie din judetul Vaslui au atenuat considerabil efectele grave ale crizei economice. Circa 200.000 de vasluieni, adicã mai bine de jumãtate din populatia judetului, sau aprovizionat din cadrul micilor gospodãrii care produc pentru consumul propriu si, astfel, nu au mai cumpãrat mâncare din magazine. În acest fel, bugetele familiilor, tot mai mici, au fost ferite de scumpirile produselor agroalimentare iar banii au putut fi utilizati în alte directii.

În judetul Vaslui, criza economicã ar fi fost cu mult mai devastatoare decât efectele resimtite de populatie. Atuul Vasluiului a fost agricultura de subzistentã, care a diminuat serios efectele negative ale crizei finaciare. Mai exact, fermele de familie au produs pentru consumul propriu, un numãr numeros de persoane nemaifiind obligat sã cumpere mâncare din marile magazine. La Forumul Agricol Transfrontalier de la Cahul, Republica Moldova, Sorin Chelmu, secretar general în cadrul Ministerului Agriculturii, a subliniat un aspect foarte important: fãrã productia fermelor de familie, România ar fi fost mai puternic afectatã de criza economicã. Cum la nivelul judetului Vaslui în jur de 50% din populatie trãieste de pe urma micilor gospodãrii agricole, se dovedeste faptul cã produsele tãrãnesti au salvat foarte multe familii de la faliment. Tocmai de aceea, discutiile legate de finantarea fermelor de familie în noul exercitiu bugetar al Uniunii Europene sunt extrem de importante pentru micii producãtori. În acest context, oficialii de la Bucuresti militeazã pentru o finantare totalã de 15.000 de euro pentru micile gospodãrii, în conditiile în care unitãtile de dezvoltare economicã sã rãmânã aceleasi cu cele din cadrul mãsurii 141 – “Sprijinirea fermelor de semisubzistentã”. Pe mãsurã 141, micile gospodãrii din judetul Vaslui au atras fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 11 milioane de e